VOPSITUL OUĂLOR DE PAȘTI

. In fiecare an, avem de ales cu ce vopsele ne vom colora ouale de Pasti, iar gama acestora este suficient de variata: vopsire la rece sau la cald, vopsea crema, vopsea marmorata, sidefata, fluorescenta sau daca ai “o cunostinta”, chiar cerneala tipografica. Despre aceasta din urma nu sunt multe de discutat, oricat de aratoase ar fi ouale dupa vopsire, un lucru este cert, cerneala tipografica contine plumb si asta inseamna ca e toxica
Daca nu doriti sa folositi vopsele chimice pentru ouale de Pasti, puteti opta pentru colorarea naturala a acestora.
Va trebui sa tineti cont de faptul ca pe ouale albe se prinde cel mai bine vopseaua, iar ouale trebuie spalate foarte bine inainte de vopsire, sa fie perfect degresate, indiferent ce fel de vopsea folositi, scrie Greenreport.ro.

Pentru culoarea galbena folositi morcovi, coaja de portocala sau lamaie, iar pentru culoarea rosie, puteti folosi frunze de varza rosie sau sfecla rosie.
Sfecla rosie va oferi o culoare deosebita, care poate fi imprimata pe coaja oualor, fara a avea efecte nocive asupra sanatatii.

Ouale fierte timp de 5 minute se scot din apa si se adauga in sucul colorat de sfecla, in care se tin pana capata culoarea dorita. Acestea vor capata nuanţe interesante, de la roşu, violet, pana la mov sau albastru.

Culoarea verde poate fi obtinuta folosind frunze de spanac sau urzici, pentru culoarea portocalie folositi morcovi sau coaja de ceapa alba, iar pentru culoarea maro, puteti folosi betigase de scortisoara sau cafeaua.

Puteti sa aplicati si modele naturale pe oua, inainte sa fie introduse in vasul de vopsit, cum ar fi frunze de patrunjel, marar sau frunze de la flori, precum si petalele acestora, dupa care sunt acoperite si legate cu ciorapi de matase, pentru a fixa frunzele pe ou si introduse in vopsea.

Puteti folosi si creion cerat pentru a desena pe oua, desenele ramanand albe dupa vopsire.

In Banat, în dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana în care sau pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate.
Obiceiul încondeieriiIncondeierea sau „impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca, scrie Crestinortodox.ro.

Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete.

Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.

Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante, care se diferentiaza in functie de localitate.

Nicaieri insa, mai mult ca in Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de arta ca aici. Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.

In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori.

In judetul Olt se remarca centrul de la Obaga unde aceasta ideletnicire populara a fost adusa la nivel de arta.

In Transilvania si Banat se distinge incondeierea printr-o mare varietate de modele si culori, iar Tara Barsei este renumita pentru desenul si compozitia ornamentala si cromatica de o mare finete.

Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceara colorata, cu vopsele, cu margele, etc).

Decorarea oualor cu ceara colorata se face cu ajutorul unui instrument special, care poarta numele de chisita (pcitita, bijita, condei etc). Aceasta este o bucatica de lemn care are in capat un mic tub de metal (cupru) prin care trece ceara topita, colorata prin numeroase procedee.

Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene. Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense.

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Cateva simboluri si semnificatii utilizate sunt:
- linia dreapta verticala = viata ;
- linia dreapta orizontala = moartea ;
- linia dubla dreapta = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
- linia usor ondulata = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

- Crucea - semnul crestinatatii - in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste „argeseanca” sau „goanga” ;
- Crucea Pastelui - crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si „Ziua Pastelor”;
- Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete ;
- Crucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca ;
- Steaua – este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este intalnit si cu numele de „floarea stachinei” sau „steaua ciobanului” ;
- Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graului